Stockholm

Stockholm

fragment

... Sunt 29 de grade, ești nebun? Cred că toată Suedia a chiulit azi de la școală, muncă și orice responsabilitate indoor și s-a năpustit despuiată pe marginea apelor excitate.

Marea și lacul și-au dat sutienele jos și și-au desfăcut coapsele clipocinde în lumină și căldură, strălucind ca o femeie îndrăgostită. Vântul bate doar ușor, alene, ca să nu se aprindă canicula și dezmiardă piepturile goale ce se bucură de vară.

E soare, e lene lascivă - și e luni, ha-ha! N-are-a face, nici naiba nu muncește într-o zi ca asta - probabil că până diseară o declară zi de picnic național.

Suedezii dezgoliți sunt majoritatea tatuați, ca și cum toate pasiunile creatoare n-au mai avut loc pe pânze și s-au întins pe glezne, spate, brațe și umeri.

Am regăsit și suedezele mai frumușele, scoase din bârloguri de soarele afrodisiac. Până ieri crezusem că toate s-au apucat vârtos de mâncat, dar se pare că nu e chiar așa. Sunt haios de albe, dar măcar se străduiesc, solitare, sau în perechi de două-trei (rar cu câte vreun mascul în preajmă), despuiate lângă bicicletele de pe care au descălecat, căutând să își coloreze pigmenții pixel cu pixel, vorba cuiva.

...

Monte Carlo

Monte Carlo

fragment

... Cazinoul - superb, candelabre de cristal și opulență pornografică pentru cei fără fond, dar cu pasiune pentru formă. Fete frumoase de gât cu băieți mai tineri sau mai trecuţi, un talmeș-balmeș de fițe și turism accesibil orișicui. Autorități oarecum buimăcite de avalanșa de întrebări prostești de turist american, ghizi care nu au fost niciodată pregătiți să ofere servicii atente de John impecabil pentru milioane de Sirs în șlapi. Rezultatul e plin de confuzie: turistul consumerist - deranjat de lipsa de claritate și amețeala generală, monegascul - obosit, la fiecare întrebare aruncă fără vorbă cu pliante în turiști și așteaptă să se termine ziua de lucru și să plece naibii acasă.

Parcuri înguste, pline de palmieri și, peste toate, aceeași priveliște grandioasă a golfului, minunat întregit de bărci și vase din altă galaxie, singura tehnologie prezentă îmbinată autentic cu ceva din istorie.

...

San Francisco

San Francisco

fragment

... Ne apropiem de Golden Gate Bridge, e ceață, frig și vânt peste Pacific și, practic, podul nu se vede.

La marea inaugurare din 1949, două sute de mii de oameni s-au plimbat pe podul de circa trei kilometri, probabil până la capăt, ca să fie siguri că podul se termină. La întoarcerea spre oraș, ceaţa deasă ca iaurtul dansează în vânt și coboară de pe dealuri direct peste pod, iar la etaj, în autobuzul decapotabil, cu vântul în față, îți îngheață efectiv limba în gură. Atmosfera e suficient de lugubră și fără să aflu că podul ăsta era locul favorit al sinucigașilor - asta, bineînţeles, dacă reuşeau să îşi desprindă tălpile îngheţate de pe podeaua de metal. Cred că e momentul potrivit să spunem ca Mark Twain, după prima vizită în SF, a fost suficient de impresionat să afirme că "the coldest winter he ever experienced was a summer in San Francisco".

...

Delta Dunării

Delta Dunării

fragment

... Niște cai sălbatici, alergând prin baltă și mlaștini, nechezând ancestral și respirând un aer de libertate desăvârșită. Primii pe care i-am văzut vreodată. Nu am reușit să disting lipsa potcoavelor, dar nu contează, oricum.

Noaptea, un cer minunat. Negru-albastru și înnebunitor de plin de stele. Aproape de tine, cu senzația nefiresc de plăcută că te poți, pur și simplu, înălța pe vârfuri și atinge fără efort.

O liniște de vis, cu iz de valuri sparte de nisip, cu sunet de vânt foșnind printre frunze și, vag, în fundal, cu lătrat de câine nemulțumit sau prea responsabil.

Apoi din nou vânt și val de mare care curăță totul, liniștitor

...

Alcatraz

Alcatraz

fragment

... Mult timp, Alcatraz a colectat spuma pușcăriașilor, regula fiind "If you are bad, you go to jail. If you're bad in jail, you go to Alcatraz". Se spune însă că era una dintre puținele închisori unde curgea apă caldă la dușuri, ca deținuții să nu se învețe cu apa rece și să le treacă prin minte să sară ca proștii în apele congelate ale golfului, plin de curenți aleatori și rechini jucăuși și pofticioși

...

Antalya

Antalya

fragment

... Țuțea vorbea cândva despre ridicolul unui chef petrecăreț privit din exterior de către cineva care nici nu aude muzica, nici nu a fost antrenat de glumițe de grup sau de niște alcool amestecat în pahare.

El chicotea amuzat la dezechilibrul mișcărilor aleatoare ale celor care dansează, de zece ori mai caraghioși fără muzică pentru cel ce-i privește de-afară, de după geamul tăcut.

Pe terasa hotelului turcesc, am parte de o situație şi mai ridicolă, și mai zgomotoasă, deopotrivă.

În stânga, departe, o trupă entuziastă de suflători rusnaci și un vocalist ce urlă hotărât "one way ticket, one way ticket to the mooooooon", în dreapta, mai aproape, o turcoaică ţinând-o cu "I'm so excited, I want you, I want you... ", iar eu - la mijloc, într-o disonanță de zile mari, suferind de un amestec de melodii ce mi se învârt în cap, ambele doritoare să se facă reținute și niciuna capabilă de melodicitate din cauza celeilalte.

...

Solden

Solden

fragment

... S-a terminat prima zi de schi.

Gașca e victorioasă, cu un zâmbet tembel pe față, fericită că a reușit să urce cele trei etaje ale cabanei până la apartamentul princiar.

Atmosfera e una de azil, avem ceva din alura atletică a bătrânilor cu Parkinson care se deplasează în reluare. S-a răsturnat pe masă toată medicamentația adusă de acasă iar aspirina s-a combinat cu pseudoefedrina și ketoprofenul, în speranța că picioarele care ne dor cumplit nu vor mai tremura ca niște gladiole bătute de vânt.

...

Toscana

Toscana

fragment

... Mi-am zis atunci că Florența e asemenea unei femei frumoase, care știe că e frumoasă și stie că şi ceilalți știu cât de frumoasă este.

Are perle lipsă la gât, un dinte stă să cadă, lângă măsele, undeva în spatele nevăzut al gurii, și părul îi e vraiște, încâlcit și slinos. Dar ochii fenomenali sunt încă prezenți, chiar dacă mai leneși, iar chipul de marmură n-are riduri încă și știe femeia că nu-i bai dacă nu se îngrijește prea tare, pentru că pețitorii îi sunt oricum cu grămezile, ciorchine la ușă.

Siena atunci mi s-a părut femeia încă nedescoperită, cu trăsături de regină, dar pas de fetiță, cu zâmbet și plete princiare, dar apropiere primitoare de străzi aerisite, ce murmură de admirație de oameni norocoși că au găsit-o.

...

Frankfurt

Frankfurt

fragment

... Frankfurt la sfârșit de noiembrie e deja un animal predictibil.

Nu știu cum de se face că ajungem mereu aici pe început de iarnă, atunci când târgul de Crăciun se deschide cu luminițe și frig grămadă la pachet. Nu contează cum e vremea în Europa, aici mereu e frig. Ca să fiu mai exact, în Frankfurt, și când zic nemții că e călduț, e frig de îți vine să-ți deșurubezi picioarele și să le ascunzi prin buzunare.

Cele mai călduroase trei geci pe care le am, cu căptușeala triplă și blană ca a urșilor polari, sunt cumpărate din Frankfurt, nu pentru că aici ar fi mai fashionable sau mai ieftine, ci fiindcă mereu am fost luat pe nepregătite și m-am năpustit în magazine cu privirea înghețată ca obrajii unor copii care s-au jucat toată ziua în zăpadă.

Am ajuns la concluzia indestructibilă că acest colț de Germanie a fraternizat cu unul dintre poli și nici nu e de mirare de ce un oraș așa de dezvoltat nu reușește să crească numărul de locuitori peste 600.000.

În București erau 15 grade la plecare, dar eu nu m-am lăsat fraierit.

Am luat trei bagaje cu pulovere și blănuri și nici n-am clipit când doamna la check-in m-a întrebat dacă plec definitiv din țară.

Îi recomand ei să se plimbe nepregătită pe lângă BCE și Commerzbank, în centru, și să filozofeze pe tema înghețării cursului euro-leu, în timp ce în nări intră cu repeziciune vânticelul siberian.

Eu prefer să fiu blindat și să-mi păstrez judecata limpede.

Mă duc să-mi pun o căciulă și să ies la o țigară.

...

California – Campus Berkeley

California – Campus Berkeley

fragment

... Lumea e prietenoasă și intră ușor în vorbă, dar toți au o direcție spre care se îndreaptă cu pasul lungit, cu timpul atent măsurat. Lipsește acea lejeritate, de aer mediteranean, de timp pierdut aiurea în discuții la liber, care cred că au rolul lor în formarea unui student, pe lângă programa impusă cu grijă. Aici temele sunt masive și timpul liber e milimetric umplut cu activități, trasate structurat, cu măsură sigură ce nu lasă prea mult spațiu de manevră flexibilă. Lumea se culcă devreme, se scoală și mai devreme și la fel fac și eu: cad lat seara și dimineața la 6 sunt în picioare, cu lecitina și MemoPlus-ul în palmă, gata de micul dejun zilnic la Roy, iranianul de 20 de ani californian. El îmi gătește omletele locale (am încercat câteva și i-am promis că o să-i arăt, într-o dimineață, cum se face una de-adevăratelea), eu îi povestesc despre citirea fețelor. E fascinat și-mi cere cărți să învețe, i-a povestit și nevesti-sii. Ea îmi zâmbește politicos, bucuroasă și mândră de bărbatu-său, care, suplimentar, îmi inchiriază bicicleta lui praştie (şi prea mică pentru mine) pentru 50 de dolari pe săptămână (...)

Aprind o țigară și mă uit la lume, zâmbind la semnul absolut aberant "Do not smoke 15 feet from the building". În curând, în țara asta plină de reguli idioate o să ajungi să faci un training cu ce ai voie să faci înainte de a ieși pe stradă. Deocamdată mă lasă rece regulile lor, continui să șochez populația băștinașă, dar polițiștii sunt puțini și am pregătit textul "Excuse me, mister officer" sau "I don't speak English".

...

Locuri greu de gasit pe harta

fragment

... O piesă simplă, la pian, compusă se spune de nu știu care Henry, rege al Angliei.

Notele Greensleeves-ului se succed în pace, languros de încet, una după alta, într-o așteptare ce se accelerează picătură dupa picătură, pe măsură ce clapele sunt treptat cucerite, cu mai multă încredere, de degete devenite tot mai flămânde.

Armonia se îmbogățește, tot mai complex împerecheată și mai agitată, păstrând totuși urma serenității debutului, a liniștii de la început, dorind o reîntoarcere la pașii timizi din primele măsuri.

Câteodată, de la adăpost plin de căldură, privind pe geamul înflorit de gheață spre luminițele târgului de Crăciun, așa îmi simt sufletul - cufundat într-o vâltoare străină, tânjind spre pacea unui menuet pierdut.

...